Tezaurul Romaniei de la Moscova sau ce s-a discutat in spatele usilor inchise.


Georgiana Arsene

„Presedintele Putin este deschis unei discutii si pe tema aceasta”.

Subiectul Tezaurului Romaniei de la Moscova ramane in continuare unul extrem de sensibil, cu atat mai mult cu cat pe „ordinea de zi” a presei romanesti ramane prezentarea emotionala si in totala contradictie cu ceea ce s-a discutat in spatele usilor inchise, in Rusia, in urma cu cativa ani. De asemenea, nici subiectul „fierbinte” al Transnistriei nu va fi trecut cu vederea.

Amanunte interesante sunt relevate de Dumitru Dorin Prunariu in cartea „Dumitru Dorin Prunariu-biografia unui cosmonaut”. Va prezint faptele asa cum sunt relatate pentru o buna intelegere a adevarului, cu toate ca in presa din Romania s-a vorbit, in urma cu cativa ani, despre aceste aspecte. Reluarea subiectului si a informatiilor consider ca este benefica pentru contracararea oricaror speculatii si fobii pesudo-istorice.

„Ambasador in Federatia Rusa”

„In mai 2004, Dumitru Dorin Prunariu a fos numit, prin decret prezidential, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Federatia Rusa, intr-un moment in care se simtea nevoia normalizarii relatiilor politice dintre Bucuresti si Mosova. Se astepta si o dezvoltare a relatiilor economice” (Op. cit, pag. 246)

Problema Tezaurului Romaniei de la Moscova a fost pe agenda de lucru inca de la inceput. „La 4 iulie 2003 se semnase la Moscova Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa. De asemenea, se semnase si Declaratia comuna conexa Tratatului, referitoare la aspecte specifice ale relatiei romano-ruse, cu origini in trecutul istoric. In preambulul Tratatului sunt reflectate obiectivele relatiei bilaterale romano-ruse, respectiv realizarea „unei politici active, orientata spre viitor, de prietenie si colaborare (…) bazata pe egalitate, parteneriat, incredere si avantaj reciproc in toate domeniile”.

In aceeasi zi cu instalarea sa la Ambasada de la Moscova, Prunariu a salutat si prima vizita oficiala a comisiei oficiala de istorici romani care urmau sa analizeze cu partea rusa aspectele istorice legate in principal de Tezaurul Romaniei, dus la Kremlin in perioada tarista. Conform practicii, pana la inmanarea oficiala a scrisorilor de acreditare presedintelui Federatiei Ruse, un nou ambasador isi preia atributiile de indata ce preda copiile scrisorilor de acreditare la Ministerul rus de Externe.

Am fost intampinat la MAE rus de adjunctul ministrului rus de externe, Sergey Sergeevici Razov, un foarte rafinat, elegant si experimentat diplomat. Dupa ce a laudat initiativa romana de a numi un ambasador care cunoaste bine tara, cultura si obiceiurile rusesti, diplomatul rus a prezentat o lunga lista de pozitii negative la adresa Federatiei Ruse luate de oficiali romani in ultimii zece ani. Nu scapase nimic. A mai mentionat ca Federatia Rusa nu are nici o problema cu faptul ca Romania este membra NATO sau are relatii bune cu alte state cu care Federatia Rusa are relatii mai tensionate. Respecta politica fiecarui stat, dar doreste ca relatiile cu ei sa se bazeze pe analize realiste si interese reciproce. A precizat apoi, ca, daca de atunci incolo nu vor mai exista declaratii publice negative din partea romana, Federatia Rusa este dispusa dupa inca cinci ani sa-si revizuiasca oficial politica fata de Romania”.(…)

Presedintele Putin primea scrisorile de acreditare ale noilor ambasadori cand numarul celor noi ajungea la cifra de opt. Acest lucru constituia doar o formalitate protocolara. Prunariu a fost primit alaturi de alti sapte ambasadori pe data de 5 octombrie 2004. „Aveam o fotografie cu presedintele rus din 2001, cand ne-am intalnit in Oraselul Stelar la aniversarea a 40 de ani de la zborul cosmic al lui Gagarin. Dupa ce i-am inmanat scrisorile de acreditare, i-am spus ca as dori un autograf pe acea poza. Mi-a spus ca imi da cu placere dupa ce pleaca presa si asa a si facut. (…)””prunariu-dumitru

Rusii ridica problema Tezaurului

Prima vizita oficiala la nivel a fost cea a premierului de atunci, Adrian Nastase, in iulie 2004.

Vizita a fost pregatita minutios. Un general SIE  de la Bucuresti a fost trimis din timp ca, alaturi de mine, sa stabilim cu apropiatii presedintelui Putin detaliile vizitei, ale discutiilor, cadrul abordat, teme de rezolvat. Ultimele detalii au fost punctate cu o seara inainte de sosirea premierului roman, la o cafenea din centrul Moscovei, intr-o discutie cu un personaj subtire si taciturn, pe care eu il stiam din vedere doar de la manifestarile unei organizatii neguvernamentale. Traducerea din rusa in romana si invers o faceam eu. S-a dovedit ca fiecare detaliu al discutiilor convenit cu acea persoana a fost intocmai respectat de presedintele Putin la intrunirea oficiala. Printre altele, persoana ne-a intrebat daca dorim sa ridicam si problema tezaurului Romaniei? Noi am spus ca da. A spus ca nu este nici o problema. Presedintele Putin este deschis unei discutii si pe tema aceasta.vladimir-putin

Intalnirea oficiala a premierului roman cu presedintele Putin a durat mai mult decat fusese planificata. Conform practicilor diplomatice, eu ca ambasador stateam in dreapta oficialului roman. Discutiile au fost interesante, deschise. Aveam un avantaj deosebit sa inteleg fiecare nuanta din exprimarile presedintelui rus. Unele probleme puse in discutie reprezentau clar punctul de vedere unilateral al partii care il ridica. Rezolvarile necesitau analize ulterioare si aducerea la zi a situatiilor. Intre altele, primul ministru Adrian Nastase, sub influenta unui mesaj transmis la Bucuresti de presedintele american, a propus presedintelui rus ca Romania sa devina o punte de legatura intre Est si Vest. Putin l-a ascultat ingaduitor, apoi l-a privit in ochi si i-a replicat calm ca relatiile Rusiei cu SUA sau cu marile puteri europene sunt mult mai complexe si adanci fata de cat isi permite Romania sa le aibaDaca avem nevoie, ne pot ajuta ei in relatiile cu aceste state. Apoi i-a propus premierului nostru sa ne ocupam doar de relatiile bilaterale unde avem mult de lucru pentru a le imbunatati.

Premierul Nastase a ridicat si controversata problema a tezaurului Romaniei, dat in pastrare puterii tariste in anii 1916-1917. Presedintele rus a spus ca Federatia Rusa doreste sa scape de aceste tare istorice. Pentru ei nu mai constituia un obiectiv de a tine in Rusia ceva ce apartine altora, asa ca este de acord sa gasim o solutie de rezolvare definitiva a problemei. Stiam din documentele oficiale ca statul rus a declarat ca isi asuma doar datoriile istorice ale fostei URSS, nu si ale regimului tarist, deci rezolvarea problemei din perioada tarista a tezaurului nostru, in conceptia lor, putea eventual imbraca o forma neguvernamentala sau comerciala. S-a solicitat o lista cu doleantele noastre. Un consilier al premierului roman avea la el doar o lista in limba franceza, fara antet, anexa la un document care fusese inaintat de Romania institutiilor europene de la Bruxelles. Am convenit ca o lista adecvat intocmita pentru seful statului rus sa fie ulterior trimisa de la Bucuresti prin ambasada. Desi am mai intrebat de ea, o astfel de lista nu a mai ajuns la Moscova.”

Problema Tezaurului si problema Transnistriei

„Ambasadorul Prunariu a pregatit si vizita la Moscova din 14-15 februarie 2005 a noului pe atunci presedinte al Romaniei, Traian Basescu. „Trecand peste orice protocol diplomatic, presedintele roman a refuzat cu obstinenta sa fie insotit de ambasadorul tarii sale la intalnirile oficiale pe care le-a avut. Conceptul de „Romania mea” si „Romania celorlalti” incepea parca sa se simta implementat inca de atunci”.

Intre timp fusesera organizate multe intalniri intre oficiali romani si rusi, si unele lucruri in colaborarea comuna incepeau sa prinda contur. Pe agenda ambasadorului erau si doua probleme accentuate de parlamentarii roman atunci cand, in Comisia de Politica Externa, i-au dat acceptul de a pleca ambasador la Moscova: Problema Tezaurului si problema Transnistriei, unde Romania dorea sa intre in formatul de negocieri. Referitor la aceasta din urma, Prunariu stabilise intalniri periodice si discutii cu ambasadorii rusi din MAE care reprezentau Federatia Rusa la negocieri, la care oficial mai participau reprezentanti din Moldova, Ucraina si O.S.C.E. Bucurestiul beneficia atfel de informatii si pozitii ale partii ruse la prima mana. Rusii, desi oficial nu voiau sa auda de implicarea directa a Romaniei in formatul de negocieri pentru Transnistria, incepeau sa fie de acord sa poarte anumite discutii neoficiale pe aceasta tema.

La solicitarea ministrului roman de Externe l-am convins pe ambasadorul rus Valery Nesteruskin, principalul negociator rus in problema Transnistriei, sa faca o vizita neoficiala la Bucuresti. Conditia lui a fost sa aiba discutii confidentiale si sa nu apara nimic in presa referitor la vizita. Bucurestiul a fost de acord dar, o data vazandu-l pe ambasadorul rus in Romania, nu a mai respectat ultima conditie, asa ca rezultatul final al vizitei nu a fost cel asteptat. Din acel moment, rusii au refuzat sa mai dialogheze direct cu Romania pe tema in cauza

Tema Tezaurului Romaniei a fost intotdeauna o tema controversata in dialogul ruso-roman. Fusese stabilita in final, prin Declaratia comuna din 2003, a ministrilor de Externe, o comisie mixta de istorici care sa analizeze in comun elementele istorice ale problemei si sa ofere o concluzie finala oficialilor politici ca baza pentru ulterioare negocieri si decizii. Comisia se intalnea periodic, rar, cand la Moscova, cand la Bucuresti, si activitatea ei se desfasura cu multa greutate.tezaur

La un moment dat, in primavara lui 2005, am primit la ambasada un fax de la un institut de cercetari economice de pe langa Ministerul Rus al Economiei prin care eram invitat la discutii privind un proiect declansat de ei pentru restituirea tezaurului nostru. Acasa studiasem toate documentele oficiale legate de tezaur, dar nu fusesem informat asupra unei astfel de abordari. Seful sectiei economice din ambasada imi propune sa preia el problema, pentru ca o cunoaste si a mai avut legaturi cu acel institut. Sunt de acord. Dupa un interval de timp insa, primesc un nou fax de la acelasi institut care imi dadea de inteles ca nu s-a intreprins nimic conform solicitarii lor, pe care o repeta. Solicit diplomatului care preluase problema sa-mi aranjeze o intalnire cu ei sa vad personal despre ce este vorba. Dupa oarecare timp, insa, primesc de acasa o solicitare expresa din partea ministrului nostru de Externe prin care se dispunea sa nu mai abordez sub nici o forma pe teritoriul Rusiei problema Tezaurului! Ordinul a fost foarte derutant pentru mine, a trebuit insa sa il respect, dar nu i-am inteles subtratul niciodata.„”

Un posibil penal la „curtea” lui Vladimir Putin

Ziua de 9 mai 2005, cand se sarbatorea cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei, este definitorie pentru cariera de diplomat a lui Dumitru Prunariu. Se poate spune, fara exagerare, ca, atunci, s-a sarbatorit, neoficial, victoria Bucurestiului asupra diplomatului sau de la Moscova. Prunariu aflase de cateva zile ca Traian Basesvu ceruse dosarul ambasadorului Ioan Donca, pentru a-l numi la Moscova in locul sau. Potrivit Mediafax din 2005, „numele lui Ioan Donca a fost vehiculat, in 1998, in legatura cu un prejudiciu de 512.252 de forinti si 1666 de dolari americani, constatat de Curtea de Conturi in perioada in care acesta era ambasador la Budapesta. Donca a mai fost si ambasador la Beijing in perioada 1999-2002.”

L-am intrebat pe presedintele Basescu daca are ceva sa-mi reproseze ca ambasador. Mi-a spus ca la Moscova ii trebuie un ambasador de profesie cu multa experienta, iar eu nu indeplinesc aceste conditii, apoi nu e multumit ca nu are suficiente materiale despre Transnistria… Am fost mirat de aceste afirmatii. L-am rugat pe ministrul de Externe care era langa el sa-l informeze asupra materialelor trimise de mine la minister. Acesta a lasat capul in jos si a tacut. Ulterior mi-a spus ca nu mai putea face nimic pentru ca decizia fusese deja luata„. (Idem, pag. 257)

Acest articol vine ca urmare a publicarii de catre cotidianul Adevarul a materialului intitulat: „100 de ani de la Marele Razboi, episodul 7. O datorie de-un veac: tezaurul Romaniei ia drumul Moscovei”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s