România va eşua pentru că nu are un lider ca Vladimir Putin – iată cum a salvat acesta Rusia


În articolul precedent vă spuneam cât de gravă era situaţia în Rusia în timpul mandatului lui Boris Elţîn. Astăzi voi începe să vă prezint principalele reforme economice adoptate de ruşi pentru ieşirea din situaţia catastrofală în care se aflau – România nu va reuşi niciodată acest lucru!

Georgiana Arsene

Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei grave din Rusia acelor ani, voi puncta câteva amănunte notate de Martin Sixmith în cartea sa „Rusia. Un mileniu de istorie”, apărută la Editura Humanitas.

În capitolul „Boris Elţîn. Eşecul Reformelor”, Martin Sixmith spune că epoca acestui preşedinte, începută cu mari speranţe, se transformase într-o mare dezamăgire.

Şi aceasta pentru că, în 1992, producţia de alimente a scăzut cu 9 procente, iar cea industrială, cu 18%.

„Majoritatea ruşilor trăiau în cele mai rele condiţii de după război. Salariile nu erau plătite, inflaţia scăpase de sub control, numărul celor rămaşi fără adăpost şi al săracilor a crescut la niveluri nemaiîntâlnite până atunci. Vicepreşedintele Aleksandr Ruţkoi care devenise principala voce a opoziţiei faţă de Elţîn, descria politicile lui economice drept „genocid economic”, precizează Sixmith, la pagina 517.

În august 1999, cum criza economică nu dădea semne că s-ar atenua, Boris Elţîn numeşte un nou premier. Este vorba despre omul care a reuşit să redea măreţia Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Potrivit autorului citat, scopul imediat al lui Putin era să scoată naţiunea din declinul economic al perioadei Elţîn, să reinstaureze ordinea în societate, să pună capăt violenţelor şi infracţionalităţii de pe străzi şi să redea Rusiei „statutul de mare putere” – op. cit, pag. 532, capitolul „Vladimir Putin. Revenirea la autocraţie”.

În lucrarea „Rusia ameninţă oare Occidentul?” scrisă de Jean-Sylvestre Mongrenier, acesta afirmă că, lăsând deoparte efectul norocos şi neaşteptat al exploziei preţului la petrol, care a fost la originea unei creşteri economice importannte, „restaurarea unei „verticale a puterii” şi a ordinii publice interne sunt printre realizările marcante în bilanţul mandatului lui Putin” – pag. 58, capitolul „Sistemul Putin”.

Angus Roxburgh, în „Vladimir Putin. Un ţar în căutarea unui nou imperiu” punctează, în capitoul 3, „Bătălia pentru reforma economică”, faptul că Vladimir Putin a lansat în ţară o serie de reforme economice care i-au adus laude peste hotare, întrucât „păreau direcţionate către stimularea economiei, stimularea pieţei libere şi aruncarea ultimelor vestigii ale comunismului la coşul de gunoi”.

La sfârşitul lui 1999, Putin l-a pus pe Gherman Gref , un avocat de 35 de ani devenit om de afaceri, la conducerea noului Centru de Cercetare Strategică, „ce s-a trannsformat în motorul tuturor reformelor” – pag. 67.

Planul lui Gref a transformat multe aspecte ale vieţii econimice din Rusia. Mai exact, taxa pe venitul privat a fost redusă de la 30% la un impozit forfetar de doar 13%.

Companiile au avut de câştigat, deoarece impozitul pe profit a scăzut de la 35% la 24%.

„Un nou cod al regimurilor juridice al terenurilor a făcut posibilă cumpărarea şi vânzarea terenurilor comerciale şi rezidenţiale pentru prima dată de la revoluţia comuistă din 1917”, precizează Roxburgh, la pagina 70, adăugând că exista un nou cod legislativ, noi măsuri de limitare a spălării de bani şi o încercare de a fragmenta unele dintre marile monopoluri de stat – producţia de electricitate a fost, spre exemplu, separată de reţeaua de furnizare.

De ce a fost nevoie de o reformă a impozitului pe venit? Să ne amintim numai care era situaţia a milioane de ruşi, nevoiţi să supravieţuiască având venituri mizere care, din acest motiv, evitau, pur şi simplu, să mai plătească impozitul, dat fiind faptul că taxele erau covârşitoare. 

Acelaşi lucru era valabil şi pentru impozitul pe profit al companiilor, acolo unde 80 de procente dintre oamenii de afaceri evitau să plătească impozitele.

Propunerea lui Gref ca toată lumea să plătească aceeaşi taxă, mai scăzută, pe venit, şi o taxă mai redusă pe profit pentru companii a fost una foarte îndrăzneaţă, a precizat Roxburgh, care menţionează că ideea era de a se coborî rata taxelor, dar de a creşte gradul de colectare a acestora.

Fondul Monetar Internaţional a fost nemulţumit de adoptarea acestor decizii, iar reprezentanţii instituţiei au refuzat să sprobe planul de măsuri. Cu toată împotrivirea FMI, Moscova nu a dat înapoi şi a continuat să adopte măsuri care ajutau atât statul, cât şi cetăţenii săi.

Despre asta, dar şi despre felul în care Vladimir Putin a manageriat relaţia cu oligarhii – într-un articol viitor.

Foto

 

4 gânduri despre „România va eşua pentru că nu are un lider ca Vladimir Putin – iată cum a salvat acesta Rusia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s