România va eşua pentru că nu are un preşedinte ca Vladimir Putin – cum a „marcat” Rusia în faţa F.M.I.


În articolul anterior  spuneam că propunerea ca toată lumea să plătească aceeaşi taxă, mai scăzută, a nemulţumit Fondul Monetar Internaţional, însă, cu toate acestea, Moscova nu a dat înapoi – iar rezultatele au fost favorabile.

Georgiana Arsene

Efectul iniţial al pachetului de reforme a fost unul impresionant, în sensul că ruşii au început să îşi achite taxele, iar inflaţia s-a diminuat cu mai mult de jumătate. Astfel, dacă în anul 2000 aceasta era la 20 de procente, şase ani mai târziu se situa la valoarea de 9%! Imagini pentru fmi

Informaţia este prezentată de Angus Roxburgh în cartea de care v-am mai pomenit, şi anume „Vladimir Putin. Un ţar în căutarea unui nou imperiu”.

Acesta menţionează, de asemenea, că economia a crescut constant, cu aproximativ 6-7 procente pe an.

„Cu ajutorul creşterii la nivel mondial a preţului petrolului şi gazelor, principalele produse de export ale Rusiei, guvernul nu numai că şi-a echilibrat balanţa comercială, dar chiar a ieşit pe plus. A început să îşi plătească uriaşa datorie externă care ajungea la 130% din PIB, reducând-o la doar 18%, în 2006”. Op. cit, pag 72.

Fondul de Stabilizare, realizat la iniţiativa ministrului de Finanţe, atinsese valoarea de 522 de milioane de ruble, echivalentul a 18,5 miliarde de dolari, până la începutul lui 2005. Acest lucru a permis ca datoriile Rusiei faţă de FMI, în valoare de 3,3 miliarde de dolari, să fie plătite în întregime.

Veniturile din petrol continuau să curgă, astfel că, până în luna august a anului următor, 2006, Rusia reuşise să îşi achite şi toată datoria acumulată în perioada sovietică, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari către Clubul de la Paris al creditorilor guvernelor străine, economisind 7,7 miliarde de dolari în costuri de întreţinere.

Chiar şi în pofida acestor cheltuieli masive, pe măsură ce preţul petrolului continua să crească, Fondul de Stabilizare a continuat să acumuleze venituri, oferind Rusiei „un pat moale pe care să cadă, o dată cu prăbuşirea preţurilor din timpul crizei economice mondiale din 2008” – idem, pag. 73.

Redresarea economică a Rusiei este recunoscută şi de David R. Marples, autorul lucrării „Rusia în secolul XX”, care afirmă că, „în secolul al XXI-lea, Rusia a fost în stare să-şi revină economic după turbulenţii ani Elţîn” – pag. 455.

Acest lucru a fost posibil, în primul rând, prin dezvoltarea industriei petrolului şi gazelor naturale şi asigurându-se de intrarea celor din urmă sub controlul statului.

„Diminuarea puterii oligarhilor şi reafirmarea puterii centrale asupra regiunilor, care deveniseră baze de putere profitabile pentru satrapii locali au favorizat, de asemenea, renaşterea economică”. Idem.

Despre acest subiect, în episoadele viitoare, în care voi arăta şi felul în care Germania face afaceri cu Rusia, potrivit mărturiilor lui Michael Sturmer în cartea „Putin şi noua Rusie”.

Foto

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s