Anul 1940 în Basarabia: țăranii întindeau pe drum mese cu vin și gustări pentru ostașii sovietici


Diplomații ruși la București fac lumină în privința evenimentelor din anul 1940 și subliniază că solicitarea sovietică pentru revenirea Basarabiei la URSS se bazează în totalitate pe normele de drept internațional din acea epocă.

Georgiana Arsene

Ieri, ca la un semn, sentimentele patriotice s-au trezit în români care au început să arunce cu vorbe grele la adresa rușilor – în mediul online, unde orice posesor de calculator sau telefon cu net devine expert în orice –  pe motiv că aceștia din urmă ne-ar fi luat Basarabia.

În fapt, potrivit Wikipedia, pe 28 iunie 1940 România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.

Într-o postare de pe pagina de Facebook, Ambasada Rusiei în România vine cu date clare, incontestabile despre faptele petrecute în urmă cu 79 de ani.

Potrivit diplomaților ruși, în 1940, Guvernul URSS, care nu a recunoscut niciodată aderarea Basarabiei la Regatul România, a trimis Guvernului român o notă, oferind, ”în scopul de a restabili dreptatea, să se procedeze împreună cu România pentru soluționarea imediată a problemei revenirii Basarabiei la Uniunea Sovietică”.

După ce s-a pronunțat acordul părții române de a-și retrage trupele la 28 iunie 1940, Armata Roșie a intrat nestingherit pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord.

”Analizând, în prezent, motivele care au adus omenirea la tragedia fără precedent al celui de-al Doilea Război Mondial, precum și lecțiile trase din acesta, ne permitem să afirmăm că o interpretare eronată a evenimentelor din vara anului 1940 în Basarabia l-a împins pe dictatorul I. Antonescu la decizia care s-a dovedit cu timpul una aproape fatală pentru România, și anume „să se poziționeze pe latura incorectă a istoriei”, prin aderarea la invazia Germaniei naziste în URSS. Consecințele acestui „calcul strategic eronat „, din păcate, sunt, de asemenea, resimțite și în România modernă”, punctează diplomații ruși.

Aceștia subliniază un aspect ignorat de români. Este vorba despre faptul că solicitarea sovietică pentru revenirea Basarabiei se bazează în totalitate pe normele de drept internațional din acea epocă, iar Protocolul de la Paris, din data de 28 octombrie 1920, cel notoriu, prin care foștii aliați ai Rusiei în cadrul ”Antantei”, fără acordul ei, au recunoscut ”suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei”, nu a intrat niciodată în vigoare din pricina refuzului Japoniei de a-l ratifica.

Soldații sovietici, întâmpinați cu bucurie de populația locală

Propagandiștii și rusofobii români ar trebui să nu se lanseze în acuzații mai mult sau mai puțin neobișnuite atunci când vorbesc despre atitudinea populației locale față de soldații sovietici.

Și aceasta pentru că amintirile martorilor oculari și numeroasele fotografii care s-au păstrat de atunci arată că trupele sovietice au fost întâmpinate de populația locală cu bucurie și chiar exaltare. Este posibil ca imaginea să conÅ£ină: unul sau mai mulÅ£i oameni, mulÅ£ime şi în aer liber

La Varnița, Sîngerei, Mereni, Chetrosu, Todirești, Chirca, Calfa si alte localități prin care trecea drumul spre Chișinău, țăranii, de parcă urmând tradițiile unei nunți la țară, întindeau direct de-a curmezișul drumului mese cu vin și gustări, opreau coloanele militarilor și nu le permiteau să treacă până ce soldații nu gustau din merindele oferite, notează diplomații ruși la București.Este posibil ca imaginea să conÅ£ină: 10 persoane, persoane zâmbind, nuntă şi în aer liber

Sursa citată se întreabă, pe bună dreptate, cum poate fi explicat acest lucru dacă, potrivit ”experților” moderni ai istoriei relațiilor ruso-române, Basarabia a fost ”ocupată” de URSS?

În opinia reprezentanților Ambasadei Rusiei în România, o explicație foarte convingătoare a fost prezentată încă din anul 1924 într-o scrisoare către Ferdinand, Regele României, trimisă de 29 de senatori și deputați ai Parlamentului român, care reprezentau regiunea respectivă.

”Timp de șase ani, Basarabia este administrată într-un mod în care este imposibil să fie astăzi chiar și coloniile negre din Africa… Actualul regim din Basarabia nun mai poate continua! Basarabia nu mai poate, nu mai vrea să-l îndure!” se arată în documentul invocat.

Eventual, merită remarcat faptul că majoritatea reprezentanților aleși ai poporului menționați mai sus începuseră drept susținători consecvenți ai unionismului, și au rămas în continuare în poziția pe măsură, subliniază diplomații ruși.

Ambasada Sovietică de la București, asaltată de cereri ale basarabenilor

În perioada dintre cele două războaie mondiale, ținutul între râurile Prut și Nistru s-a transformat într-o sursă de materii prime ieftine și un furnizor de forță de muncă aproape gratuită. Conform datelor evidențiate de mai mulți cercetători, numărul total de locuitori care au părăsit Basarabia în perioada interbelică a ajuns la jumătate de milion de oameni.

De la finele lunii iunie 1940, mulți originari de pe teritoriul Moldovei moderne, nevoiți anterior să caute un destin mai prielnic în alte regiuni ale României, au decis să se întoarcă pe meleagurile lor natale. Încă de la data de 28 iunie, Ambasada Sovietică din București a primit aproximativ 250 de cereri din partea basarabenilor care rugau să li se permită să se reîntoarcă. Apoi, din toate colțurile României, în direcția Prutului s-au îndreptat puhoaie de oameni care se grăbeau spre casă, în pofida obstacolelor impuse de autoritățile locale. 

În data de 30 iunie 1940, Galațiul devine un loc al groazei. În piața din fața gării se adunaseră peste două mii de oameni, plecați din Basarabia, care așteptau să se întoarcă înapoi acasă.

Ce a urmat este cutremurător: piața a fost înconjurată de jandarmi și soldați. Oamenii au fost ținuți în plină arșiță, lipsiți de apă și alimente. Este de la sine înțeles că așteptarea s-a transformat în tortură.

Când oamenii au încercat să scape, s-a deschis focul asupra celor neînarmați. Aproape 600 de nevinovați au murit, în timp ce numărul răniților a fost dublu.

Ludmila Gorenco, veteran al muncii, rezident în orașul Bender, aceasta a fost martor ocular la tragedia de la Galați, de unde se întorcea acasă cu familia sa în acea zi.

Potrivit celor relatate de ea, acolo a fost atât de mult sânge încât, literalmente, acesta a inundat caldarâmul.

Basarabenii vor înapoi în patria lor – cu orice preț!

În ciuda tuturor acestor evenimente, oamenii doreau să se reîntoarcă în locurile lor natale. În mai puțin de o lună, aproximativ 150 de mii de refugiați s-au reîntors în Basarabia din România. În total, până la sfârșitul anului 1940, aproximativ 300 de mii de basarabeni s-au reîntors în patria lor din străinătate, inclusiv 220 de mii din România.

Tot în aceste zile s-a observat și dezertarea masivă a originarilor din Basarabia, care își îndeplineau serviciul militar în armata română. Doar în 10 zile, în perioada 28 iunie – 8 iulie 1940, potrivit Statului Major General Român, din armată au dezertat 61.970 de militari.

Pe 3 iulie, la Chișinău, a avut loc parada trupelor sovietice și demonstrația populară cu ocazia aderării Basarabiei la URSS. Iar la data de 2 august 1940, la cea de-a VII-a sesiune a Sovietului Suprem al URSS, la propunerea delegației Republicii Moldova, a fost adoptată Legea cu privire la instituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, care a devenit membru cu drepturi egale în familia celorlalte republici sovietice. Este posibil ca imaginea să conÅ£ină: unul sau mai mulÅ£i oameni, mulÅ£ime şi în aer liber

” Până la începutul agresiunii împotriva URSS mai rămânea mai puțin de un an…”, au mai precizat diplomații ruși.

Sursa foto: Ambasada Rusiei în România

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s