Autor: Georgiana Arsene

Sunt omul in care Yin si Yang sunt cand prieteni, cand dusmani. Oscilez intre a scrie despre politica, oameni comuni, oameni creativi, frumosi sau urati, controversati, despre ceaiuri, carti, evenimente si viata. Uneori, pun bucati mari din suflat pe care le imbrac in fantezie. Pentru ca nu imi plac oamenii sobri si cei care ma considera o ciudata. Iar blogul meu se adreseaza celor care au curajul sa fie ei insisi.

File de jurnal. Călin Popescu Tăriceanu din nou


Georgiana Arsene

Dragă jurnalule,

Ştiu că nu am mai scris de mult, dar am fost ocupat. Da… Trag ăştia de mine de parcă sunt o gumă. Bine că am aplaudacii mei care, orice aş face, mă laudă. Mâine e examenul decisiv pentru ei: o să fie nevoie să mă laude pentru palma dată ruşilor.

Mamă, aşa neuro atlantist sau euro atlantic sau euroatlantist, în fine, ceva pe acolo, nu am fost niciodată. Dar ce să fac dacă sunt inteligent şi un adevărat politician?

Ce dacă e scandal acum cu închisoarea CIA din Bucureşti şi cu băiatul ăla? Ce dacă ne-a condamnat CEDO la plata sumei de 100000 de euro ca daune? Un fleac! Păi ăştia nu îi ajung nevestei mele nici pentru coafor. Mare scofală!

Să plătească România. Ce dacă noi nu am ştiut nimic despre ce se petrece în închisoare şi că americanii şi-au bătut joc de noi, spunând fiecăruia doar frânturi de adevăr? Eu tot slujesc America.

Dar azi… Băi, jurnalule, am făcut-o lată. La-tă! Nu, nu divorţez iar, nu…! Mi-am încordat muşchii. Nu ca cu Băse, că cu Băse mai eram constrâns, mai un bileţel roz, mai ceva… Mă înţelegi…

Cu Rusia. Să mă laude şi pă mine g4media, Revista 22, să apar pă prima pagină în Newsweek, să zică de bine LARICS… Da…

Eu o să conduc următoarea sesiune a … stai să mă uit pe mail să văd cum îi spune… e greu, uit. Aşa… hai… iar merge netul greu. E de-ăsta de cartier, de la vecini… cică nu poate fi interceptat de SRI.

Am deschis. Asociaţia Senatelor din Europa- Aşa se numeşte. Am comunicat Consiliului Federaţiei Ruse că preşedinta ei nu este invitată la această reuniune.

Păi, ce, era să păţesc ca Dorneanu? Să se scrie răutăţi de mine? Eu sunt sensibil, cum mai atrag eu femeile dacă mi se strică imaginea? Manechin am fost şi manechin rămân. Că şi nevastă-mea îmi mai spune: „Ce stai, mă, aşa, ca manechinu?” Asta înseamnă multe.Imagini pentru tariceanu

Îmi las telefonul deschis. Şi messegerul. Şi wapp-ul. Aştept să mă sune jurnaliştii care sunt cu Occidentul, să mă laude.

Să mi se spele imaginea şi să scap şi de problemele cu justiţia. Duc rusofobia la cel mai înalt nivel.

Mă simt Dumnezeu pe pământ! Legea sunt eu! Statul sunt eu! Medicamente!

P.S. Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.

Am obosit cu atâta Elena Udrea!


Azi, presa a fost asaltată de informaţii – desigur, de interes planetar – despre ce face blonda lui Băse şi despre ce pofte are în calitate de gravidă.

Georgiana Arsene

Primul lucru pe care îl fac dimineaţa când îmi beau ceaiul e să deschid ziarele online. Ştiu că lumea nu mai putea dacă nu afla ce obicei am eu în zori de zi, dar cum nu am găsit altă introducere am zis să o bag pe asta. Imagini pentru elena udrea

Buun… Aşa am făcut şi azi. Şi deschid unul, două, zece site-uri, cică de ştiri. Unde ce văd? Articole despre cea pe care Vadim o numea „nimfa din Pleşcoi”, adică Elena Udrea. Care ba a primit o ofertă de un milion de dolari, parcă, să facă un film – prietenii mei de pe Facebook au spus că e vorba despre o peliculă interzisă minorilor, nu intru în detalii , ba că poftşte acolo, în Costa Rica, la mere şi la pere, ba că de mică a visat să fie preşedinte.

– Fără vreo legătură cu Udrea, mâine cică e greva în toată presa din Grecia. Aş vrea una şi la noi, o absenţă de la aceste aşa-zise ştiri, care nu fac decât să îndobitocească populaţia şi să o ţină la nivelul de mahala, ahtiată după bârfă şi can can.

 

De ce nu se poate realiza unirea României cu Republica Moldova şi de ce asemănarea cu Germania e o aberaţie


Candidatul unioniştilor la funcţia de primar al Chişinăului demonstrează ori că are consultanţi pe care mai bine i-ar da afară, ori că manipulează grosolan, mizând pe lipsa de informare a oamenilor.

Georgiana Arsene

Ascultam, vineri seară, ce spune, într-un Live pe Facebook, candidatul Constantin Codreanu la primăria municipiului Chişinău. Deşi am sesizat de atunci câteva neconcordanţe grave cu realitatea nu am scris nimic, pentru că nu am vrut să se interpreteze că îi fac anticampanie sau că mă interferez, sub o formă sau alta, în procesul electoral din Republica Moldova.

Aşa că am aşteptat să treacă timpul şi ziua alegerilor şi, indiferent de rezultat, să prezint, cu argumente, ce anume nu este conform cu realitatea.

Codreanu este un unionist. Mai exact, militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Frumos şi emoţionant, numai că totul se opreşte aici. De ce spun asta? Pentru că, în practică, nu se poate face unirea. Nu s-a realizat în 90, nu se poate face nici acum. Nici atunci nu am fost, nici acum nu suntem pregătiţi pentru un asemenea efort.

Îmi amintesc de o discuie pe care am avut-o cu generalul Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe, tocmai pe această temă. Şi am pornit chiar de la declaraţia fostului cancelar german, Helmut Kohl, ce a spus, la un an de la căderea zidului Berlinului, că reunificarea celor două Germanii „aparţine generaţiilor viitoare”. Aceasta chiar în condiţiile în care Kohl este considerat principalul arhitect al reunificării Germaniei.

În live-ul său, Codreanu a spus că trebuie să se întâmple cu cele 2 Românii ceea ce s-a întâmplat cu cele două Germanii.

Ei bine, lucrurile nu stau deloc aşa. Iată de ce: la ultimul congres al PCUS din 1987, Mihail Gorbaciov a impus o hotărâre. Este vorba despre dreptul popoarelor, statelor la autodeterminare. Este vorba despre statele federative. Acesta a fost punctul negociat între Gorbaciov şi Occident. Şi el a fost pus în aplicare.

A te angaja, în 1991, 1992 să forţezi unirea cu Republica Moldova era o aberaţie, mai ales că nici unul din state nu era pregătit pentru un asemenea pas. Situaţia nu s-a schimbat nici acum.

Revin iar la declaraţiile lui H. Kohl, din toamna lui 1990 şi îi rog pe toţi cei care citesc aceste rânduri să fie atenţi la un amănunt: pentru reunificarea celor două Germanii erau pregătite nu mai puţin de 200 de MILIARDE de mărci. Banii urmau să fie folosiţi pentru susţinerea economică a Estului. Adică a RDG, Republica Democrată Germană.

Ori, noi ce aveam? Sau ce avem acum?

„Noi eram „păduchii”, să-mi fie cu iertare, şi voiam să facem asta fără compensaţii”, a spus generalul Talpeş, care a adăugat că se punea problema atunci, ca şi acum, ce juca şi ce dorea fiecare.

Deci da, visul unionist, cu poduri de flori, cu declaraţii sforăitoare, cu invocarea divinităţii pentru ajutor… are, într-adevăr, puternice conotaţii emoţionale. Dumnezeu, însă, îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. În cazul de faţă, Dumnezeu nu are ce să dea şi nici noi ce să băgăm în traistă. Cu alte cuvinte, unirea e un deziderat pe care nici noi, nici Republica Moldova nu ni-l putem permite… Fotografia postată de Constantin Codreanu.

Iar o campanie electorală făcută pe baza vinderii unor iluzii este păguboasă şi este apanajul unor politicieni imaturi, aflaţi fie în afara realităţii, fie implicaţi în nişte jocuri care nouă ne scapă şi al căror pioni ar vrea să fim…

Să faci campanie electorală pe idei care, poate, ar fi prins în 1990 este trist, contraproductiv, aberant şi ridicol.

Sursa foto: Facebook.

Newsweek minte, scoţând din listă ce nu îi este pe plac


Oameni de drept din cinci state, printre care şi reprezentanţi din Federaţia Rusă, au fost jigniți grosolan de un jurnalist român. Cum îi demontează internetul demersul părtinitor

Georgiana Arsene

Continuă scandalul generat de participarea preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, la Forumul Juridic Internaţional de la Sankt Petersburg.

„Vizita în Rusia are loc la invitaţia Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înfiinţare şi a Forumului Juridic Internaţional de la Sankt Petersburg”, a precizat Dorneanu pentru Digi 24, preluat de Newsweek.

Şi, fiindcă articolul în care preşedintele CCR era înfierat cu mânie euroatlantistă, occidentală şi cu sentiment adecvat, că doar publicaţia venită în România are tot interesul să primească bani cât mai mult timp, autorul a decis să dea cu oiştea în gard.

Că doar ştie că propaganda anti rusească în România nu se poate face „pe bune”, ci numai minţind prin omisiune, iar cititorii lor nu sunt mai inteligenţi decât ai altora, aşa că s-a apucat că arunce pe piaţă o mizerie intitulată „Valer Dorneanu, în Rusia cu un român implicat în două dosare penale„. Autorul: Alexandru Pop, un no name.

Porcăria imensă începe din titlu, că doar peştele de la cap se strică. Rusia este prezentată ca un stat care adăposteşte persoane care au probleme cu legea. Ca fapt divers, chiar preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut treabă cu dosare penale. Şi, ce să vezi, Iohannis nu a mers în Rusia, ci în vestul Europei.

Pop, însă, dă dovadă de o vigilenţă ieşită din comun, de parcă jurnalistul ar fi primit informaţiile care urmau să fie transmise publicului larg. Dar poate e doar o părere, provocată de toate discuţiile de zilele astea legate de acoperiţii din presă şi de dezvăluirile făcute de jurnalistul Dan Andronic încă de dimineaţă pe pagina sa de Facebook cu privire la modul de „operare” al lui Sabin Orcan…

Revenind la vigilenţă: Pop observă că Dorneanu este trecut la categoria „judecători”. Mai mult, Pop jigneşte „la pachet” specialişti în drept din cinci ţări, printre care şi Federaţia Rusă!

Probabil că şi-a luat un bonus pe chestia asta, fiindcă nu a adus nici un argument care să îi arate că experţii în drept din Federaţia Rusă nu sunt persoane respectabile.

Jignirile lui Pop continuă, el făcând aceeaşi afirmaţie şi despre participanţii la Forum ai Tadjikistanului, Abhaziei, Mongoliei şi Sudanului. În viziunea sa – sau, mai bine ar fi… vizuina? – aceste state sunt „cu tradiţie democratică lungă”. Ghilimelele îi aparţin „jurnalistului”, care vrea să inducă ideea de corupţie, fără nici o jenă şi fără să îşi dea seama că, prin aceste rânduri scrise, face deservicii nu doar publicaţiei la care lucrează, descalificând-o din start şi aruncând-o în rândul fiţuicilor propagandistice şi părtinitoare, ci şi statului român.

Ce a scris Pop este o minciună. Pentru că la Forum au mai participat şi reprezentanţi ai altor state, cum ar fi, spre exemplu, ai Franţei, Croaţiei, Elveţiei, Braziliei sau Israelului. forum 1forum 2

Autorul articolului ar trebui să iasă public şi să ceară scuze tuturor statelor „înfierate”. Ar fi un gest de normalitate, care, paradoxal, ar da şi un iz de credibilitate revistei. Ar fi, de asemenea, un gest de maturitate şi raţiune.

Şi, totuşi, o întrebare rămâne: de ce atâtea minciuni, de ce?

 

 

 

Armata Sovietică, rol decisiv în salvarea Europei şi a lumii de nebunia nazismului


Imaginaţi-vă o lume în care nazismul nu ar fi avut nimic în cale. Puţini sunt cei care, astăzi, în România, îşi mai aduc aminte sau ştiu că numai datorită curajului şi sacrificiului ostaşilor sovietici noi trăim astăzi într-o Europă liberă. Reamintesc pentru cei care nu au deschis articolele anterioare de pe blog că redau integral comunicatul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, aşa cum apare pe pagina de Facebook, împreună cu o fotografie având aceeaşi sursă.

„Despre ceremonia de depunere a coroanelor de flori la Monumentul ostașilor sovietici la Ploiești

Pe data de 7 mai 2018 la Ploiești, județul Prahova, a avut loc o ceremonie solemnă de depunere a coroanelor de flori la memorialul militar rus (sovietic) cu ocazia celei de a 73-a aniversări a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. La ceremonia au luat parte reprezentanți ai Primăriei municipiului Ploiești, Ministerului Apărării Naționale al României, companiei «Petrotel – Lukoil», organizațiilor veteranilor din România, compatrioții. Fotografia postată de Ambasada Rusiei în România - Посольство России в Румынии.
Ambasada Federației Ruse a fost prezentată de domnul Igor Iniushkin, Ministru-consilier, care a subliniat în discursul său necesitatea de a păstra cu grijă adevărul istoric despre evenimentele celui de al Doilea Război Mondial, despre rolul decisiv al Armatei Sovietice în salvarea Europei și a lumii de nebunia nazismului cu prețul jertfelor enorme, datorită vitejiei, eroismului și spiritului de sacrificiu ale soldaților sovietici.
La cimitirul memorial rus (sovietic) de la Ploiești sunt îngropați 149 de ostași.