Ce se ascunde în spatele mesajului Violetei Alexandru


Ministrul Muncii a declarat, în urmă cu scurt timp, că, în societatea românească, există o tendință de a se munci cât mai puțin și de a se ieși cât mai repede la pensie.

Georgiana Arsene

Ultimele informații venite dinspre Guvern spun că vom ieși la pensie la 70 de ani. În ritmul în care crește vârsta de pensionare, probabil că, atunci când voi ajunge la 70 de ani, vârsta de pensionare va fi de 90.

Astăzi, ministrul Muncii a dat de înțeles că românii pot să își ia adio de la măriri de pensii. Ea ne-a spus tuturor că suntem niște leneși.

Și atunci, leneșii de ce ar merita bani mai mulți? Deci raționamentul este foarte simplu: ni se spune că nu facem nimic deci, prin urmare, nu suntem în măsură să cerem să ni se mărească veniturile.

”Își pun problema să se pensioneze cât mai repede. Există o tendință în societatea românească de a munci cât mai puțin și cred că trebuie o justă măsură pentru a da într-adevăr posibilitatea celor care doresc, dar în același timp de a ține cont de o tendință care există în societatea și de aceea nu mă grăbesc să iau măsuri”, a spus ministrul Muncii.

Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, oameni stând jos

Sursa foto: Facebook

Cu alte cuvinte, și-a pus mâinile în șold și a început să ne zică ”de la obraz” că nu vrem decât să fim pensionari. Sincer, eu, una, mă simt discriminată pentru că nu-mi doresc să devin cât mai rapid pensionar.

Mai mult, de ce își închipuie Violeta Alexandru că pensia este o pomană? Oare așa gândește și în cazul părinților săi sau al rudelor?

Pensionarii au muncit la viața lor, iar veniturile primite la bătrânețe nu sunt un ajutor sau o pomană, sunt un drept. Dar respectul față de bătrâni lipsește.

 

R U Ș I I   și   A G A R T H A      


Parcă urmărindu-se cu orice preț, să se îmbine straniul cu insolitul, în revista Lumea nr. 7 (316) iulie 2019, a apărut un scurt articol, nesemnat, cu titlul: Rușii știu drumul spre tărâmul legendar din interiorul planetei

Georgiana Arsene

Pornind de la o informație neprobată documentar, conform căreia, la 11 septembrie 1945, serviciul secret sovietic (care? Probabil, cel de contraspionaj SMERȘ) ar fi preluat din cartierul general al marinei naziste (de unde?), hărțile pe care ar fi fost figurate intrările, „porțile” spre Agartha, legendarul centru suprem, aflat în interiorul Pământului.

Aduse cu mare discreție la Moscova, ele au fost studiate cu multă atenție. Unul din locurile de pătrundere ar fi în Antarctica, lângă Polul Sud, unde există o bază științifică rusească.

Dacă rușii dețin asemenea hărți, să fi trimis serviciile lor secrete exploratori care să intre prin Antarctica, în misteriosul tărâm subpământesc, se întreabă cu naivitate, autorul notei apărută în revista Lumea? Dar ceea ce decredibilizează, până la ridicul, întregul demers al acestuia, e modul fantezist în care pretinde că Abacumov, șeful SMERȘ, cât și rivalul său Merculov, omul lui Beria, ar fi fost suprimați pentru că știau, ca de altfel, și toți specialiștii care au analizat hărțile respective (dar atunci, cine ar mai fi știut de ele?…) În realitate, cei doi torționari și călăi din slujba lui Stalin au fost victimele suspiciunii paranoiace a acestuia, precum și a intrigilor și conflictelor dintre ei… (Merculov a fost excutat în decembrie 1953, iar Abacumov, în decembrie 1954, nu în 1951, cum greșit se afirmă în textul respectiv.)

Mânat de o irezistibilă ispită a efectelor senzaționale, autorul articolului din revista Lumea, profan și ignorant, nu pare să priceapă la ce se referă: este vorba de un centru iniţiatic suprem, numit în sanskrită, Agartha sau Şambala, în tradiţia tibetană. Existenţa sa a stârnit o amplă discuție în 1924, la redacţia periodicului Les Nouvelles Littéraires, unde fusese invitat polonezul Ferdinand Ossendovski  care vorbise despre acest misterios „oraș” subteran, Agartha, în care ar sălăşlui Regele Lumii, într-o celebră carte a sa, apărută atunci, în 1924, la Paris (tradusă în românește, cu titlul Fiare, oameni şi zei, Ed. Institutul European, Iaşi, 1994).

Ossendovski chimist de formaţie (consilier militar în armata rusă, apoi, consilier în guvernul Siberiei, proclamat de amiralul Kolceak, iar la momentul discuţiei, profesor la Academia militară din Varşovia) , a descris peregrinările sale prin Siberia, Mongolia şi Tibet, după căderea, în 1920, a lui Kolceac, sub presiunea Armatei Roşii sovietice. Cartea sa, deşi scrisă cu rigoare reportericească, se pretează la mai multe nivele de lectură, dintre care ultimul având un caracter ezoterico-sapienţial.

Regele Lumii, conducătorul suprem al Agarthei, dispune de capacitatea de a influenţa gândurile şi faptele conducătorilor legitimi ai popoarelor, oferindu-le o susţinere neştiută, dar eficace şi decisivă, atunci când ele sunt în consonanţă cu planul dumnezeiesc al destinului creaţiei, concordant cu idealul general al omenirii. Puterea sa copleşitoare deriva din harul de a valorifica tainica vocabulă Om (în formă scriptică, AUM), din formula sacră Om Mani padme hum. Imagini pentru AUM

Sursa foto: Wikipedia

Logos-ul divin este echivalabil cu Om – numele Regelui Lumii al primilor 64.800 de ani, respectiv, primul Manu (= om, în sanskrită), legislatorul primordial suprem care desemnează, în primul rând, un principiu, dar reprezentând totodată, arhetipul omului. Desigur, Manu este şi o funcţie – regentul ciclului uman, cumulând autoritatea spirituală şi puterea temporală. Om, fiind expresia nominală a Logos-ului divin şi etern, este principiul lingvistic motor prin care Regele Lumii guvernează cele trei niveluri ale Manifestatului: ceresc, psihic și corporal. Semnificaţia sa fiind simbolică, Manu desemnează Inteligenţa universală, care oglindeşte lumina spirituală, formulând Legea, proprie lumii noastre, respectiv, ciclului nostru major de existenţă.

În pofida ocultării intervenite de-a lungul timpurilor, s-a păstrat totuşi o comunicare între Centrul spiritual suprem şi centrele spirituale secundare, pe a căror hartă sacră schiţată în ordine simbolică şi necronologică, figurează: Lhassa, Athena, Roma, Ierusalim, Memphis şi Theba. Comunicarea lor cu Agartha, s-a făcut pe căi extraordinare, prin mijloace nevăzute şi nedezvăluite.

Este evident că autorului notei din revista Lumea îi scapă perspectiva mitico-legendară a semnificațiilor regatului subpământean Agartha, dar poate, rușilor nu!…

 

 

 

 

 

Evoluțiile recente în viața Bisericii Ortodoxe din Ucraina


Tendințele ”centrifuge” din Ucraina, existente de mai mult timp, continuă cu escaladarea conflictului din sânul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, fapt de care Statele Unite ale Americii nu sunt deloc străine.

Georgiana Arsene

Data de 14 decembrie 2018 are o importanță deosebită nu doar din punct de vedere religios, ci, mai ales, strategic. Și aceasta pentru că, atunci, a fost proclamată Biserica Ortodoxă Ucraineană Autonomă, independentă de Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii.

Propaganda americană din România a văzut în acest eveniment o ”înfrângere istorică a Moscovei la Kiev”, dar și o îngenunchiere a măreței Biserici Ortodoxe Ruse.

Tendințe ”centrifuge” în Ucraina

Să fie, oare, acesta, adevărul și să ne aflăm, de fapt, în fața unui moment în care vestul să reușească să își ducă la capăt tendințele centrifuge în Ucraina, începute puternic o dată cu Maidanul?

Într-un interviu acordat blogului www.inprimalinie.com, în primăvara anului 2014. Frederic Beaumont, autor al mai multor studii despre spațiul ucrainean a făcut o declarație nu doar interesantă, dar se poate spune că și anticipativă despre evoluția evenimentelor în Ucraina.

Întrebat, atunci, dacă se ia în calcul federalizarea Ucrainei pe baza provinciilor din Est, pro ruse și a Vestului catolic, pro occidental, Frederic Beaumont a explicat că, în realitate, există mai multe tendințe ”centrifuge” în Ucraina nu doar în Vest sau în Est, ci și în Sud.

Dar din punct de vedere istoric, cea mai importantă se găsește, paradoxal, în Vest. Într-adevăr, pentru că delimităm Vestul de Ucraina, vorbim, în general, de două regiuni istorice de mărimi diferite: Transcarpatica și Galiția Orientală. (…) Cele două regiuni ale Ucrainei pot fi cele mai ”ucrainofone” și ostile ”Moskal” – cuvânt peiorativ pentru a denumi un rus – dar nu au interese divergente. În acest moment există o uniune sacră ce poate servi la ”cimentarea” unui sentiment național ucrainean în aceste regiuni, dar se va întâmpla acest lucru atunci când se va termina criza?”, a declarat Beaumont.

Implicarea SUA în problemele religioase ale Ucrainei

Trebuie subliniat că situația religioasă a Ucrainei contemporane se suprapune peste cea geopolitică.

În data de 14 aprilie 2018, Samuel Brownback, responsabil cu problemele libertății religioase internaționale, a venit la Istanbul la Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.

Trei zile mai târziu, Jeoffrey Paytt, ambasadorul SUA în Grecia și, mai apoi, în Ucraina, vizitează Athosul.

Tot în data de 17 aprilie 2018, Petro Poroșenko, președintele de atunci al Ucrainei, a anunțat intenția de a-i cere Patriarhului Bartolomeu să editeze tomosul referitor la autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

În fruntea acestei biserici se autoproclamase Patriarh Filaret Denisenko, în vârstă de 89 de ani, care se opunea mitropolitului Onufrie, aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe ucrainene canonice, aflată în subordinea Moscovei, respectiv, a Patriarhului Kirill al Rusiei. Poroshenko congratulates new head of the independent Ukrainian Orthodox church, Metropolitan Epifaniy [Gleb Garanich/Reuters]

Sursa foto: aljazeera.com

La 20 aprilie 2018, Rada supremă din Kiev a susținut demersul lui Poroșenko.

Două zile mai târziu, Bartolomeu a inițiat procedura de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene.

La 21 august 2018, Kirill, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a negociat cu Bartolomeu fără succes evitarea acestei sciziuni.

La 1 septembrie 2018, sinodul ierarhilor Constantinopolului a luat decizia, fără consultarea celorlalte biserici, în privința acordării autocefaliei.

La 7 septembrie 2018, au fost trimiși exarhi din SUA și Canada în Ucraina pentru a analiza situația.

”Guvernele occidentale văd o oportunitate în criza ecleziastrică din Ucraina”

La 11 septembrie 2018, are loc întâlnirea dintre Poroșenko și Samuel Brownback. Informația, deși apare în rezultatele căutării pe Google, nu se regăsește și pe pagina administrației prezidențiale a Ucrainei, în schimb aflăm detalii despre misiunea lui Brownback de pe pagina Ambasadei SUA în Polonia.

În cadrul acestei întâlniri, ambasadorul SUA pentru Problemele libertății religioase internaționale – International Religious Freedom – a vorbit despre sprijinul SUA pentru autocefalie în Ucraina.

Petro Poroșenko l-a informat pe Samuel Brownback asupra măsurilor întreprinse în scopul înființării unei Biserici Ortodoxe autocefale ucrainene, mulțumind părții americane pentru sprijinul activ dat Ucrainei în cadrul acestui proces.

La rândul său, Brownback l-a asigurat pe șeful statului ucrainean de faptul că SUA vor continua să sprijine Ucraina în ceea ce consideră că este lupta pentru restabilirea suveranității și integrității teritoriale și a dreptului de a avea o singură Biserică Ortodoxă autocefală.

Anterior, Patriarhia ecumenică din Constantinopol l-a numit pe arhiepiscopul Daniel al Pamphilonului – SUA – și episcopul Ilarion din Edmonton – Canada – drept exarhii săi la Kiev în cadrul pregătirilor pentru acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Totodată, autoproclamatul patriarh Filaret al Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale s-a întâlnit și el, tot la 11 septembrie 2018, cu Samuel Brownback și i-a mulțumit pentru susținerea autocefaliei.

Potrivit unor informații din presă, legătura dintre autoritățile SUA și Patriarhul ecumenic Bartolomeu ar fi una care se referă strict la interese materiale, de ordinul milioanelor de dolari. Publicația Chronicles – a magazine of american culture notează că însuși secretarul de stat Mike Pompeo i s-a sugerat să închidă ochii la retragerea unor fonduri la ordinul Patriarhului Bartolomeu.

Vorbim despre aproximativ 10 milioane de dolari, dintr-un total de aproape 37 de milioane de dolari strânși de credincioși pentru construcția bisericii ortodoxe grecești Sfântul Nicolae.

În schimbul gestului lui Pompeo, Patriarhia Constantinopolului trebuia să facă o ”mișcare” în favoarea autocefaliei bisericii ucrainene.

În data de 3 octombrie 2018, într-un articol din rt.com, analistul politic Jim Jatras susținea că, în toată această situație, există și o implicare din altă direcție a oamenilor a căror agendă este în totalitate politică.

”Guvernele occidentale văd o oportunitate geopolitică în exacerbarea unei crize ecleziastice din Ucraina și în implicarea Constantinopolului împotriva Moscovei. În acest sens, cred ei, vor submina puterea geopolitică ”soft” a Rusiei prin intermediul Bisericii Ortodoxe și va îndepărta în continuare rușii și ucrainenii unii de ceilalți”, a explicat Jatras.

La 11 octombrie 2018, Patriarhia Constantinopolului a abrogat Decizia din 1688 prin care Patriarhia Moscovei reluase jurisdicția asupra Kievului pe care Patriarhul trădător Isidor al Moscovei, trecând la uniație, separase Kievul de Moscova.

La 14 decembrie 2018, în sinodul întrunit în cadrul Bisericii Sfânta Sofia din Kiev, Patriarhul Filaret Denisenko, în vârstă de 89 de ani, a pierdut în fața lui Epifanie Dumenko de 39 de ani care, însă, a devenit doar mitropolit al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, subordonată direct lui Bartolomeu.

În acest fel, îndeplinind sugestii americane, dar manifestându-și și propriile veleități pontificale, Bartolomeu i-a înșelat și pe Poroșenko, și pe Filaret care sperau amândoi într-o patriarhie ucraineană autocefală.

Tomosul din Fanar a lovit, practic, ortodoxia din Ucraina.

Amestecul Departamentului de Stat al SUA, despre care acad. Răzvan Theodorescu spunea că ”în privința geopoliticii este la nivelul unui student repetent”, nu este recent, ci datează încă de la începutul războiului rece, în 1949, când Maxim, care fusese până atunci, mai puțin de trei ani Patriarhul Constantinopolului a fost forțat să abdice în favoarea lui Atenagoras, mitropolit al celor două Americi, adus cu un avion dat de președintele Truman.

În luna ianuarie a anului în curs, Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului i-a înmânat Mitropolitului Epifanie decretul ce confirmă crearea Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, potrivit agerpres.ro.

Cine este mitropolitul Epifanie?

Presa din România menționează că Epifanie a studiat timp de doi ani la Facultatea de Filosofie a Universității din Atena în perioada 2006-2007, ulterior luându-și doctoratul în teologie la Academia Teologică Ortodoxă din Kiev.

Studiile în Occident sunt un element de diferențiere între mitropolitul Epifanie – pe numele său de mirean Serghei Dumenko – și restul liderilor ortodocși ucraineni, care și-au făcut studiile la Moscova, informează g4media.ro.

Potrivit ortodoxinfo.ro, Epifanie s-a născut în regiunea Odesa, dar și-a făcut studiile – seminar și facultate la Kiev, urcând apoi în ierarhia bisericească. În 2008 a devenit secretarul personal al Mitropolitului Filaret, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale și promotor al ruperii de Moscova.

De asemenea, Epifanie a fost ”patriarh adjunct” al ”Patriarhiei Kievului” și un protector apropiat al lui Filaret Denisenko, principalul arhitect al mișcării naționalist-schismastice din Ucraina și tatăl spiritual onorific al noii biserici, notează ortodoxinfo.ro.

În anunțul său de creare a Bisericii Ortodoxe Ucrainene ruptă de Patriarhia Moscovei, președintele Poroșenko a explicat că avem de-a face cu o chestiune mai mult politică decât spirituală.

”Această zi va coborî în istorie ca ziua creării unei biserici ortodoxe autocefale în Ucraina… Aceasta este ziua creării bisericii ca structură independentă… Ce este această biserică? Este o biserică fără Putin. Este o biserică fără Kirill, fără rugăciune pentru autoritățile ruse și armata rusă”, a declarat președintele Ucrainei, potrivit sursei citate.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin, a precizat că motivele acordării autocefaliei unei Biserici Ucrainene sunt strict materiale, șeful statului apreciind că ”banii au constituit cheia deciziei lui Bartolomeu de a susține autocefalia în Ucraina”.

Președintele Vladimir Putin și-a exprimat și îngrijorarea legat de ceea ce se întâmplă în Ucraina, afirmând că mai mult îl neliniștește este reîmpărțirea patrimoniului care a început și care poate fi sângeroasă.

”Îmi pare rău de oamenii care își apără interesele, pentru că sunt cu desăvârșire lipsiți de apărare”, a mai precizat președintele rus.

Iar Vladimir Putin avea de ce să fie îngrijorat, mai ales că Epifanie a declarat, în cadrul unei convorbiri cu un presupus membru german al Parlamentului European, că este pregătit pentru reforme imediate în cadrul bisericii și pentru înmuierea poziției bisericii către comunitatea LGBT pentru a se asemăna mai mult Europei și mai puțin Rusiei.

Oamenii de rând spun că nu sunt interesați de problema politică și susțin că ei trebuie să aibă răbdare, smerenie și că în toate există voia lui Dumnezeu.

Situația Bisericii Ortodoxe din Ucraina s-a înrăutățit

În data de 14 martie 2019, Departamentul pentru relații externe al Bisericii Ortodoxe Ruse preciza, într-un comunicat, faptul că situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene s-a înrăutățit considerabil o dată cu acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, citând raportul privind spațiul civic și libertățile fundamentale înaintea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale din Ucraina în 2019-2020, publicat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.

Rapoartele acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 15 ianuarie 2019.

În noiembrie 2018, în urma refuzului Bisericii Ortodoxe Ucrainene Canonice de a se alătura Bisericii Ortodoxe nou înființate în Ucraina, Serviciul de Securitate al Ucrainei – SBU – a demarat o serie de investigații penale privind instigarea la ură religioasă, cu acuzația de mare trădare în cel puțin un caz, notează mospat.ru.

SBU a percheziționat casele clericilor și i-a interogat pe aceștia.

Persoanele chestionate au declarat că au văzut în aceste acțiuni încercări de a influența poziția lor cu privire la autocefalie.

Profesorii, umiliți! Anisie i-a îndemnat să voteze PNL, guvernul nu le mai crește salariile!


Orban le-a ruinat speranțele profilor: adio salarii mărite.

Georgiana Arsene

Nu scriu mult pe acest subiect. Citiți aici doar cum actualul ministru al Educației și Cercetării îndemna profesorii să îl voteze pe Iohannis. Guvernul lui le-a dat, în schimb, profesorilor, plăcuță suedeză…

Se pregătesc deja proteste contra noului guvern? Zvonuri de alegeri în turul doi


Citeam, în urmă cu scurt timp, o postare a artistului protestatar Tudor Chirilă în care omul era supărat că PNL acceptă traseiști.
Georgiana Arsene
Când credeam și eu, ca orice om al acestei țări, inundate brusc de normalitate și de occidentalism de-ăla bun, cu anticorupție și meritocrație, fără penali în funcții publice, că vom deveni pivotul lumii, iată că o simplă navigare pe Facebook mi-a distrus bucuria.
Ca să nu vă țin în suspans, vă spun numai atât: am găsit o postare a lui Tudor Chirilă. Bun, vă înțeleg, puteți părăsi pagina mea, dar, dacă aveți puțină răbdare, veți afla că se cam ”împute” treaba în societate.
Dacă nu știați ce bănuieli avea Chirilă, ei bine, aflați că el suspecta faptul că PNL nu își dorește legeri anticipate decât ca să conserve un vot anti PSD și să beneficieze de avantajul electoral actual.
Ce face actualul PSD? Păi, primește în partid doi parlamentari de la PRO România, partidul lui Victor Ponta, ”care spera că va putea să reconstruiască mentalitatea PSD într-un pachet nou, orbitor”.
”PNL zice că luptă pentru o Românie normală. Lozinci de adormit copiii. Traseismul politic este imoral și nu este justificat nici măcar de trântirea unui guvern ca PSD. Pentru că, dacă prețul pentru căderea PSD-ului este să-ți populezi partidul cu impostori, incompetenți sau oportuniști, atunci suntem în același loc. Probabil că asta este viziunea despre o Românie normală a lui Ludovic Orban”, a scris Chirilă.
Artistul protestatar e și mai supărat, spunând că actualii guvernanți nu urmăresc decât să își facă jocurile.

Dureros… oare Chirilă dă deja un semnal de alarmă și încearcă să scoată lumea la proteste?
”Ceea ce nu a înțeles PNL este că acest comportament față de așteptările românilor le va aduce din nou proteste de stradă. Destul de curând. Dar pe ei nu de asta îi doare, ci să-și ”întărească” partidul cu ”oameni noi”.
Ultima parte a postării este cea mai tare: ”De alegerile în turul doi se aude ceva?”

%d blogeri au apreciat asta: